Recent a fost ziua mea de naștere. Am împlinit frumoasa vârstă de 25 de ani. 25 de ani pe care nu mi-i amintesc când au trecut, dar totuși îi am, și tot se adaugă unul câte unul până când ajungem la vârsta când trupul și sufletul nu mai pot să țină pasul și se sting. Este inevitabil ce se are să se întâmple, dar totuși ține de noi cât de repede sau de târziu are să se întâmple. Când îmi sunt făcute urări de la multi ani, gândul mă duce la persoanele dragi cărora nu le mai pot spune asta. Acest articol este dedicat bunicul meu, care a decedat în luna Martie, a anului 2016.

Fiecare dintre noi probabil am trecut prin experiența neplăcută de-a pierde o persoană dragă din viața noastră. Nefericirea face ca în cele mai multe dintre cazuri, acest lucru putea fi prevenit. Articolul pe care îl veți citi în continuare are ca subiect lupta cu Alzheimer-ul și Demența. Boala Alzheimer (AD) este o tulburare neuro-degenerativă progresivă care reprezintă cauza principală a demenței.[1] Demența și boala Alzheimer nu sunt același lucru. Demența este un termen general utilizat pentru a descrie simptomele care afectează memoria, performanța activităților zilnice și abilitățile de comunicare. Boala Alzheimer este cel mai frecvent tip de demență. Boala Alzheimer se agravează cu timpul și afectează memoria, limbajul și gândirea.[2] Oamenii de știință încă nu sunt siguri ce provoacă demența. Vârsta și istoricul familiei au fost identificate ca potențiali factori de risc.

Bunicul meu a decedat la aproape 82 de ani din cauza mai multor complicații medicale, iar ultimii lui ani de viață nu au fost liniștiți și lipsiți de griji cum ne-am dori cu toții să fie la acea vârstă. Creierul lui a fost „otrăvit” de propriul său trup în proporție de 70%. Această „otravă” numită demență este cauzată de modificări anormale ale creierului. Aceste schimbări declanșează un declin al abilităților de gândire, cunoscute și sub denumirea de abilități cognitive, suficient de severe pentru a afecta viața de zi cu zi și funcția independentă. De asemenea, afectează comportamentul, sentimentele și relațiile. Deci, dacă cineva în familia voastră este diagnosticat cu această tulburare neuro-degenerativă, este foarte posibil să nu aibă parte de acea bătrânește liniștită despre care vorbeam mai devreme. Este adevarat că simptomele tind să se înrăutățească odată cu înaintarea în vârstă, dar este important să înțelegem că demența nu este o parte normală a îmbătrânirii. De aceea trebuie să ne gândim ce putem face pentru a întrerupe sau măcar încetini șansele de-a dezvolta aceste simptome sau boală.

Cea ma întristat extrem de mult cu privire la ultimii ani ai bunicul meu a fost faptul că personalitate lui s-a schimbat foarte mult. Și ai crede că personalitatea ține de noi, dar nu este chiar adevarat valabil. Când celulele creierului încep să se degenereze, se slăbește și capacitatea celulelor creierului de a comunica între ele, ceea ce înseamnă ca personalitatea, gândirea, sentimentele și comportamentul pot fi afectate. Dacă ați putea face o lista cu orice s-ar putea întâmpla cu voi, la sfârșit de tot ar trebui sa fie boala Alzheimer. Pentru că această boală iți ia toate amintirile, și dacă amintire iți sunt luate, nu mai ești nimic. Îți sunt luați toți anii trăiți cu adevărat, toată identitatea. Amintirile ne definesc. Ce suntem fără amintiri?

Revenind la ideea principală, simptomele dementei cât și bolii Alzheimer pot fi minimalizate! Cercetările raportate la Asociația Internațională Alzheimer din 2019, sugerează că adoptarea mai multor opțiuni de stil de viață sănătos, incluzând o alimentație sănătoasă, nu fumat, exerciții fizice regulate și stimulare cognitivă, pot scădea riscul de declin cognitiv și demență.[3]

Demența și Alzheimer-ul pot fi transmise genetic. Și ce am putea face în cazul ăsta? Să dam vina pe părinti?? NU! Schimbăm ceva în viața noastră de zi cu zi, care ulterior va schimba ceva în starea de funcționare a creierului. Există o dietă pentru minimalizarea șanselor de-a dezvolta Alzheimer? DA! Cercetătorii de la Universitatea Rush din Chicago studiat una care poate reduce riscul bolii Alzheimer cu 50%.[4]

Planul combină elemente din dieta mediteraneană (MIND)[5] și o dieta care a fost folosită pentru  reducerea hipertensiunii arteriale (Dietary Approaches to Stop Hypertension, DASH). Prima dietă conține grăsimi sănătoase, omega 3 și cereale integrale. În timp ce dieta DASH se concentrează pe fructe, legume și lactate cu conținut scăzut de grăsimi.[6]

În timpul studiului, cercetătorii au evaluat peste 900 de vârstnici urmând fie dieta mediteraneană (MIND), fie dieta DASH. Studiul a fost făcut pe  o perioadă de 5 ani de zile, timp în care cercetătorii au observat incidențe ale Alzheimer-ului la acei vârstnici. În rândul persoanelor în vârstă care au urmat dieta mediteraneană (MIND), riscul de a dezvolta Alzheimer a fost redus cu până la 53%. Dar chiar și în cazul în care persoanele participante în studiu nu au respectat cu strictețe dieta, riscul de Alzheimer tot a fost a redus cu 35%. [7] Ce înțelegem de aici este că, chiar și atunci când hotărați să vă schimbați dieta, dar nu în totalitate, tot se va produce o schimbare benefică în organism. Sfatul meu încurajator este să nu renunțați niciodată la ideea de a consuma produse alimentare sănătoase. Chiar dacă sunt zile când nu mai țineți cont de ce produse puneți în organismul vostru și uitați de dietă, a doua zi luat-o de la capăt, cu același obiectiv în minte. Să fim sănătoși pentru starea noastră de bine, pentru familia noastră și cei dragi nouă.

O sa încep cu alimentele nesănătoase, pentru că din păcate aceste alimente sunt foarte folosite în bucătăria nostră. Vă amintiți când se gătea mâncarea cu mult ulei, iar apoi acel ulei era păstrat într-un borcan și apoi folosit din nou și din nou și din nou.Da, îmi amintesc acele „zile” și din păcate, acesta metodă este una dintre cele mai nesănătoase și de evitat pe cât de mult posibil. Problema cu reutilizarea uleiului este că poate crea radicali liberi care cauzează afecțiuni pe termen lung. Potrivit consultantului de dietă Naini Setalvad, „radicalii liberi se atașează de celulele sănătoase și duc la boli. Acești radicali liberi pot fi cancerigeni, adică pot provoca cancer și, de asemenea, arterioscleroză care poate duce la creșterea nivelului colesterolului rău, blocând arterele. „. [1]

Prin urmare, alimentele de evitat din viața de zi cu zi sunt:

  • Carne roșie
  • Unt și margarină
  • Mâncare prăjită sau fast-food
  • Brânză (aici este vorba de brânza și cașcavalul făcut pentru comerț, nu cea făcută în casă)
  • Produse de patiserie și dulciuri (mă lupt să îmi potolesc pofta pentru produsele de patiserie și îmi este foarte dificil, mai ales când sunt patiserii la orice colț, ce emană un miros extraordinar). Dar totuși, aceste produse sunt foarte dăunătoare și trebuie eliminate din dieta noastră, deoarece pentru prepararea lor se folosește în special margarină și alte produse de o calitate foarte scăzută)

Încă o dată țin să menționez că am crescut cu aceste produse și știu că sunt foarte folosite în alimentația noastră. De aceea trag un semnal de alarmă și îndemn pe toată lumea să le reducă sau elimine din alimentație pentru că ne afectează extrem de mult sănătatea. Ce mi-aș dori să dau timpul înapoi și să îi spun bunicului meu că am învățat câteva metode prin care putem elimina în totalitate varianta prin care el ne-a părăsit atât de repede. Vreau să îi spun: hai să schimbăm dieta, hai să facem yoga, hai să facem în fiecare dimineață o plimbare de câteva minute. Îmi doresc să fi putut face asta, dar acum este prea târziu. Prea târziu pentru el, dar nu este prea târziu pentru mine, și nu este prea târziu pentru voi. Dacă profitam de faptul că avem acces la atâta informație și să aplicam ceea ce am învățat acum, poate că familiile noastre vor sta împreună pentru o perioadă puțin mai lungă. Poate că bunici și părinți noștri vor avea o bătrânețe mai liniștită. Poate că și noi la rândul nostru ne vom bucura mai mult de ultimii ani de viață.

Acum să vă pun la dispoziție și acele alimente sănătoase, care minimalizează evoluția bolii Alzheimer și Demență. Aceste alimente sunt:

  • Toate legumele cu frunze verzi
  • Toate celelalte legume
  • Nuci
  • Fasole
  • Fructe de pădure
  • Cereale integrale
  • Pește
  • Carne ce provine de la păsări de curte
  • Ulei de măsline
  • Vin (vin de casa, nu cel din comerț, în special Babanu sau Sânge de Taur, sau ce o mai fi prin comerț acum)
  • Cafea[9

Studiile epidemiologice în creștere sugerează că dieta și nutriția ar putea fi factori de risc importanți pentru boala Alzheimer. Suplimentele dietetice de antioxidanți, vitamine B, polifenoli și acizi grași polinesaturați sunt benefici, iar consumurile de pește, fructe, legume, cafea și alcool ușor până la moderat reduc riscul de acestei boli.[10]

Acum să vă povestesc despre cum activitatea fizică are un rol în reducerea riscului de Alzheimer și Demență. Foarte multe studii s-au concentrat pe acest aspect în ultima perioada și toate au adus din ce în ce mai multe dovezi ce demonstrează că exercițiile fizice obișnuite pot reduce simptomele Alzheimer-ului. Unul din studii a raportat că persoanele cu vârsta de peste 60 de ani care fac cel puțin 30 de minute de exercițiu cinci zile pe săptămână au mai puțini biomarkeri asociați cu Alzheimer.
Un al doilea studiu a descoperit că persoanele cu un risc genetic ridicat de Alzheimer care au făcut activitate fizică în mod regulat aveau mai puțini biomarkeri.[11] Un al treilea studiu a raportat un biomarker cunoscut sub numele de „hiper-intensități ale substanței albe” a crescut mai lent la persoanele care sunt active fizic.[12]

De ce activitatea fizica are aceste efecte benefice?

Cea mai comună teorie este aceea că exercițiile fizice cresc fluxul de sânge, ceea ce crește cantitatea de oxigen care ajunge la creier și prin creșterea substanțelor chimice care protejează creierul.[13] Există, de asemenea, posibilitatea de a beneficia prin îmbunătățirea metabolismului celulelor creierului și de creșterea anumitor hormoni și proteine care sunt bune pentru celulele creierului. [14]

Activitatea fizică regulată crește rezistența celulelor și a țesuturilor la stresul oxidativ, vascularizare, metabolismul energetic și sinteza neurotropei, toate importante în neuro-geneză, îmbunătățirea memoriei și plasticitatea creierului.[15]

 

În concluzie, dieta și activitatea fizică sunt cele mai simple metode prin care ne putem menține sănătoși atât trupește cât și sufletește. Câteva modificări făcute acum în stilul nostru de viață, pot garanta un parcurs sănătos și liniștit pentru tot restul vieții.

 

 

Surse:

“What Is Dementia?” Alzheimer’s Disease and Dementia, https://www.alz.org/alzheimers-dementia/what-is-dementia.

Morris, M. C. “The Role of Nutrition in Alzheimer’s Disease: Epidemiological Evidence.” European Journal of Neurology, vol. 16, 2009, pp. 1–7., doi:10.1111/j.1468-1331.2009.02735.x.

Hu, Nan, et al. “Nutrition and the Risk of Alzheimers Disease.” BioMed Research International, vol. 2013, 2013, pp. 1–12., doi:10.1155/2013/524820.

“News from #AAIC19: Lifestyle Interventions May Offset Elevated Alzheimer’s Risk Due to Genetics, Environment.” AAIC, 10 July 2019, https://www.alz.org/aaic/releases_2019/sunLIFESTYLE-jul14.asp.

“Chicago Researchers Find Potential Diet for Alzheimer’s Prevention.” The Clare, 30 Apr. 2018, https://theclare.com/diet-for-alzheimers-prevention/.

Saraswat, Kriti. “Reusing Oil — Why Is It Dangerous for Your Health?” Reusing Oil — Why Is It Dangerous for Your Health? | TheHealthSite.com, 9 Feb. 2017, https://www.thehealthsite.com/fitness/reusing-oil-why-is-it-dangerous-for-your-health-148862/.

Scarmeas, N. , Stern, Y. , Tang, M. , Mayeux, R. and Luchsinger, J. A. (2006), Mediterranean diet and risk for Alzheimer’s disease. Ann Neurol., 59: 912-921. doi:10.1002/ana.20854

Radak, Zsolt, et al. “Exercise Plays a Preventive Role Against Alzheimers Disease.” Journal of Alzheimers Disease, vol. 20, no. 3, 2010, pp. 777–783., doi:10.3233/jad-2010-091531.

Buchman, A.s., et al. “Total Daily Physical Activity and the Risk of AD and Cognitive Decline in Older Adults.” Neurology, vol. 78, no. 17, 2012, pp. 1323–1329., doi:10.1212/wnl.0b013e3182535d35.

Santana-Sosa, E., et al. “Exercise Training Is Beneficial for Alzheimers Patients.” International Journal of Sports Medicine, vol. 29, no. 10, Sept. 2008, pp. 845–850., doi:10.1055/s-2008-1038432.

[1] https://www.hindawi.com/journals/bmri/2013/524820/abs/

[2] https://www.alz.org/alzheimers-dementia/what-is-dementia

[3] https://www.alz.org/aaic/releases_2019/sunLIFESTYLE-jul14.asp

[4] https://theclare.com/diet-for-alzheimers-prevention/

[5] https://onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1002/ana.20854

[6] https://theclare.com/diet-for-alzheimers-prevention/

[7] https://theclare.com/diet-for-alzheimers-prevention/

[8] https://www.thehealthsite.com/fitness/reusing-oil-why-is-it-dangerous-for-your-health-148862/

[9] https://www.hindawi.com/journals/bmri/2013/524820/abs/

[10] https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1468-1331.2009.02735.x

[11] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22517108

[12] https://content.iospress.com/articles/journal-of-alzheimers-disease/jad091531

[13] https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/alzheimers-disease/expert-answers/alzheimers-disease/faq-20057881

[14] https://www.thieme-connect.com/products/ejournals/html/10.1055/s-2008-1038432

[15] https://www.healthline.com/health-news/regular-exercise-can-slow-alzheimers-symptoms#Why-does-exercise-help?